Zambiti-mi, e Craciunul.

E momentul ala cand vezi ca ceasul si-a schimbat infatisarea. A trecut de la 23.59 la 00.00. Exact. E Craciunul. Nu ii voi face atat de multa reclama pe cat se obisnuieste. In fond, a devenit foarte comercial. Ar trebui sa il vedem din perspectiva noastra de urare "Craciun fericit!". Cine s-ar fi gandit ca o chestie mare, rosie, de plastic, cu niste baterii de 1.2 volti conectate l-ar putea inlocui chiar pe Mos Craciun? Nici el nu s-ar fi gandit ca tehnologia putea ajunge atat de departe.
Da...si e Craciunul. Au trecut deja 30 de minute din el. Oare ce simte fiecare? Eu mi-am zis primul "Craciun fericit", dar pe bune. Chiar vreau sa aiba un Craciun fericit. Si nu atat semnificatia, cat trairile in sine. Bine, era mai simplu acum cativa ani. Era doar sentimentul infantil comun. Acum se amesteca cu pofte, probleme si 'chefless'.
Dar totusi de ce nu ar fi frumos? Totusi, de ce nu ne-am bucura ca si un copil mirobolizat ca e Craciunul? Avem zapada, cozonac, brazi taiati ilegal, mesaje de la numere pe care nici nu le avem in memorie, sarmale cu carne, avem cel putin un om care stim sigur ca ne iubeste, si multe alte motive.
Incearca sa te simti ca intr-un film, pentru ca eu am putut. Pustiu pe strada, intuneric nemoderat, niste fulgi cam indrazneti si benzinaria de la care se auzeau colinde. Era singura in viata, iar colindele le puteai auzi chiar daca o luai mult drept inainte si apoi la stanga.
"Uite maa, zici ca'i imagine din filme!"
"Daa. Dar stinge tigara, ca e un pic cam benzinarie."
Iti vine sa iti pui si caciula. Iti vine pana si sa renunti la shuzi si sa iti incalti cizmele.
Binee, tot o sa fie Craciunul trei zile de acum incolo. Mai poate fi o continuare.
Pana la ultima continuare, voi continua sa ma bucur. O sa incerc sa ma bucur chiar si cand nu voi avea de ce. Voi incerca sa fac inca multe lucruri dragute. Da, chiar si pe degeaba. Orice, pana la mancare.